Nu ridicaţi volumul
Probabil putem presupune că, dacă aţi ajuns pe această pagină, sunteţi foarte conştient de importanţa aerului comprimat. Compresoarele sunt utilizate într-o gamă (extrem de) largă de aplicaţii şi industrii peste tot în lume. Din păcate, deşi sunt foarte apreciate ca utilitate, au un dezavantaj grav: zgomotul. Zgomotul nu are o singură cauză, dar poate fi atribuit în principal fricţiunii. La fel ca trupa dumneavoastră preferată de heavy metal, cu cât are mai multe componente în mişcare, cu atât devine mai gălăgios. Adăugaţi un motor diesel în ecuaţie şi numărul de decibeli creşte imediat.
Dar nu putem da vina doar pe compresoare. Şi împrejurimile contribuie la zgomotul lor. Pardoselile din beton, spaţiile deschise şi multe altele pot amplifica zgomotele. Cât de mare e zgomotul mare? Ei bine... destul de mare. Dar cum se stabileşte ce înseamnă „mare”? Intensitatea sunetului este măsurată în decibeli – prescurtat dB – şi poate fi afişată ca nivel de putere sau ca nivel de presiune. Fiecare este folosit în ocazii diferite. Puterea acustică este utilizată în modelele de calcul pentru a genera un impact asupra mediului. Presiunea acustică este utilizată pentru a indica impactul asupra unui obiect – de cele mai multe ori impactul asupra operatorului. Când începem să calculăm, poate fi şi derutant, deoarece sunetul este măsurat pe o scară logaritmică. Aceasta înseamnă că, pentru puterea acustică, un nivel al sunetului de 103 dB este de două ori mai mare decât un nivel al sunetului de 100 dB (de 2 ori mai multă energie). Dar pentru presiunea acustică, trebuie să adăugaţi 6 dB pentru a măsura de 2 ori mai multă presiune. Şi, pe lângă aceasta, modul de percepere a unui nivel de zgomot dublu diferă de la un om la altul.
Un zgomot tare doare
Multe studii au arătat că zgomotele puternice au un impact negativ asupra moralului la locul de muncă şi dăunează productivităţii din cauza reducerii comunicării. În plus, sunt enervante. Pe de altă parte, există reglementări guvernamentale (locale şi regionale) din ce în ce mai stricte pentru şantierele de construcţii urbane în ceea ce priveşte zgomotul (poluarea fonică). Soluţia? Compresoare acţionate electric. Din fericire, Atlas Copco Rental este „electrizantă” de ceva timp.
Mai multă electricitate, mai puţin zgomot
Deşi protecţia antifonică ajută (parţial), nu aceasta este reţeta de aur. Dar care este? Compresoarele acţionate electric elimină deja un factor major de zgomot: motorul. Tehnologiile VSD / VSD+ contribuie semnificativ la reducerea zgomotului. Însă desigur că nu este singura componentă în mişcare cu impact asupra zgomotului. Compresoarele de aer cu şurub au un volum sonor mai redus. Mai puţine piese în mişcare, mai puţin zgomot. Acum probabil că aveţi două întrebări:
Ce este tehnologia VSD?
Un compresor cu turaţie variabilă (VSD), cu controler de turaţie sau controlat în frecvenţă, reglează automat turaţia motorului său în funcţie de necesarul de aer. Poziţiile de operare ale omologului său, compresorul cu turaţie fixă, „compresor de ralanti” sau „compresor de încărcare/descărcare”, sunt fie operarea la turaţie maximă, fie poziţia oprit.
Comparaţi-l cu o maşină: un „compresor de ralanti” fie rulează la 100 km/h, fie nu rulează deloc. Ceea ce este bine dacă aplicaţia necesită alimentare cu aer comprimat la încărcare maximă sau fără încărcare. Totuşi, majoritatea aplicaţiilor nu sunt în această situaţie. Ele prezintă o cerere fluctuantă de aer, ceea ce necesită un compresor VSD.
Un compresor cu turaţie variabilă reglează turaţia motorului şi a elementelor sale pentru a corespunde cererii. Avantajul este evident: o transmisie cu turaţie variabilă funcţionează numai la turaţia necesară, economisind aşadar cantităţi considerabile de energie. În comparaţie cu un compresor la ralanti, un VSD face posibile economii de energie de 35% în medie, iar un GA VSD+ chiar de 50% în medie. Aceste economii chiar contează. Chiar şi atunci când vă bazaţi doar temporar pe o soluţie Atlas Copco Rental Total.
Cum funcţionează un compresor de aer cu şurub?
Un compresor de aer cu şurub este unul dintre cele două tipuri de compresoare de gaz cu cilindree pozitivă. Utilizează două rotoare pentru a crea presiunea necesară pentru comprimarea aerului. Reprezintă unul dintre tipurile de compresoare de aer cel mai simplu de utilizat şi de întreţinut.
Celălalt tip de compresor cu cilindree pozitivă este compresorul alternativ, sau compresorul cu piston.
Echivalente cu compresoarele cu cilindree pozitivă sunt compresoarele dinamice, de exemplu compresoarele centrifugale. Primele comprimă aerul forţând gazul într-o cameră sub presiune înaltă, iar cele din urmă accelerând aerul din interiorul mecanismului.
Componentele principale ale compresorului cu şurub sunt rotoarele tată şi mamă, care se rotesc în direcţii opuse. Acest fapt determină aspirarea aerului, care este comprimat, pe măsură ce spaţiul dintre rotoare şi carcasa lor scade.
Fiecare element cu şurub are un raport de presiune fix, încorporat, care depinde de lungimea sa, de pasul şurubului şi de forma portului de descărcare. Pentru a obţine o eficienţă maximă, raportul de presiune încorporat trebuie adaptat la presiunea de lucru necesară.
Să nu facem gălăgie
Am stabilit că flota noastră are tehnologiile potrivite – pe hârtie, „sună” grozav. Dar cifrele? Aşa cum am menţionat mai înainte, există variabile pe care nu le putem lua în considerare, cum ar fi amplasarea unităţii. Dacă unitatea dumneavoastră de producţie are acustica unei arene de concert, va fi întotdeauna zgomotoasă. Cu toate acestea, iată câteva aspecte importante ale unităţilor „de autor” Atlas Copco Rental. Nu, aşteptaţi... În primul rând, trebuie să vorbim despre certificare.
Ce este certificarea ISO 2151: 2004?
ISO 2151:2004 specifică metodele de măsurare, determinare şi declarare a emisiilor de zgomot de la compresoarele portabile şi staţionare şi de la pompele de vid. Recomandă condiţiile de montare, de încărcare şi de lucru în care trebuie efectuate măsurătorile şi include măsurarea sau determinarea emisiilor de zgomot, exprimate ca nivel de putere acustică în condiţii de sarcină specificate şi ca nivel de presiune acustică a emisiilor la staţia de lucru în condiţii de sarcină specificate.
Este aplicabil compresoarelor pentru diferite tipuri de gaze, compresoarelor de aer lubrifiate cu ulei, compresoarelor de aer inundate cu ulei, compresoarelor de aer cu injecţie de apă, compresoarelor de aer fără ulei, compresoarelor pentru manipularea gazelor periculoase (compresoare de gaz), compresoarelor pentru manipularea oxigenului, compresoarelor pentru manipularea acetilenei, compresoarelor de înaltă presiune (peste 40 bari / 4 MPa), compresoarelor pentru aplicaţii la temperaturi de intrare scăzute (adică sub 0 °C), compresoarelor mari (de peste 1000 kW putere de intrare), compresoarelor de aer portabile şi montate pe patine, suflantelor rotative cu cilindree pozitivă şi suflantelor şi exhaustoarelor centrifugale în aplicaţii de 2 bari / 0,2 MPa sau mai puţin. Nu se aplică în cazul compresoarelor pentru alte gaze decât acetilena care au o presiune de lucru maximă permisă mai mică de 0,5 bari / 0,05 MPa, al compresoarelor de agent frigorific utilizate în sistemele frigorifice sau pompele de căldură, nici al compresoarelor portabile acţionate manual.
Sursă: iso.org
Acum, că am lăsat acest lucru în urmă, iată două extreme. Un compresor portabil E-Air mic şi un compresor mare Full-Feature. Două echipamente foarte diferite ca dimensiuni, aplicaţii şi sunet. Sau… chiar aşa e?
- E-Air H250 VSD: 75 dB(A) la 1 m
- ZT 160 VSD FF: 76 dB(A) la 1 m
Două unităţi foarte diferite, create pentru două aplicaţii foarte diferite, dar cu un aspect în comun (în afara brandului nostru): nivelurile lor de zgomot sunt undeva între cel al unei conversaţii obişnuite şi cel al unui blender. Cum se compară cu echivalentele diesel? Ei bine, aceste unităţi, având aceiaşi parametri pentru distanţe, se apropie de numere de trei cifre – sau le depăşesc.
Putere şi presiune
Dacă ar fi atât de simplu... Până în prezent, am avut vorbit despre sunet într-un mod mai simplificat. Elementele de bază, să spunem. Cu toate acestea, există mult mai multe de discutat despre sunet. Sunetul nu este doar puternic. Există o mulţime de termeni şi de descrieri de luat în calcul:
Ce este nivelul de presiune sonoră?
Acestea sunt variaţii de presiune în aer create de undele sonore. Cea mai mică presiune sonoră pe care o putem auzi este numită „pragul auzului”. Cea mai mare este „pragul durerii”.
Unitate de măsură: Pa (Pascal)
Ce este nivelul de putere sonoră?
Puterea sonoră este energia acustică totală creată de o sursă.
Unitate de măsură: W (waţi)
Ce este nivelul de intensitate a sunetului?
Fluxul sunetului printr-o anumită zonă într-o anumită direcţie.
Unitate de măsură: dB (decibel)
Trei termeni diferiţi, dar care sună similar. Fără jocuri de cuvinte. Să folosim o analogie. Căldura ar fi un exemplu bun. Un încălzitor generează căldură care se răspândeşte în întreaga încăpere. În fiecare poziţie dintr-o încăpere există un anumit nivel de temperatură. Aceasta se măsoară în grade. Cu sunetul este la fel.
Auzim presiunea sunetului, dar puterea unei surse este cea care o cauzează. De exemplu, încălzitorul din cameră generează o anumită cantitate de căldură pe oră. Aceasta se măsoară în waţi. Puterea sunetului are acelaşi principiu. Puterea sunetului este o proprietate a obiectului care produce sunetul. Şi aceasta se măsoară tot în waţi...
Acum, căldura începe să călătorească în întreaga cameră. Fluxul de căldură are o direcţie şi o temperatură. Intensitatea sunetului are de asemenea un nivel şi o direcţie. Dacă sunteţi departe de încălzitor, va dura mai mult timp până când căldura să ajungă ladumneavoastră – iar când o va face, nu va fi la fel de fierbinte. Şi cu sunetul este la fel.
OK
Poate aţi observat că am folosit dB(A) mai devreme, când am vorbit despre E-Air şi ZT. De unde vine „A”? Când se utilizează dB(A), măsurătoarea a fost adaptată pentru a lua în considerare auzul la diferite frecvenţe ale sunetului. Au fost puse în aplicare reglementări care preferă măsurarea în dB(A) pe baza convingerii că aceasta este mai bine corelată cu riscul de pierdere a auzului. Protecţia lucrătorilor împotriva pierderii auzului şi a expunerii la zgomot este reglementată de UE.
Ce este Directiva 2003/10/CE?
Obiectiv
Obiectivul acestei directive este de a stabili cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor la adresa sănătăţii şi siguranţei lor care apar sau pot apărea prin expunerea la zgomot şi, în special, împotriva riscul la adresa auzului.
Definiţii
Directiva defineşte parametrii fizici care servesc drept factori predictivi de risc, cum ar fi presiunea acustică maximă, nivelul zilnic de expunere la zgomot şi nivelul săptămânal de expunere la zgomot.
Stabileşte valorile limită ale expunerii şi valorile acţiunii de expunere în ceea ce priveşte nivelul zilnic şi săptămânal de expunere la zgomot, precum şi presiunea sonoră de vârf. Valorile limită de expunere, stabilite la 87 de decibeli, trebuie să ţină seama de atenuarea asigurată de echipamentul individual de protecţie (dispozitive de protecţie a auzului) purtat de lucrători. Valoarea acţiunii de expunere este fixată la 80 decibeli (valoarea mai mică) şi la 85 decibeli (valoarea mai mare).
Cuprins
Angajatorul trebuie să evalueze şi, dacă este necesar, să măsoare nivelul de expunere la zgomot a lucrătorilor. Acest lucru trebuie realizat în conformitate cu obligaţiile prevăzute în Directiva-cadru 89/391/CEE. Rezultatele evaluării riscurilor trebuie înregistrate pe un suport de stocare a datelor adecvat şi actualizate periodic. Evaluarea riscurilor trebuie actualizată în continuare regulat, în special dacă au existat modificări semnificative care ar putea să o facă perimată sau dacă rezultatele supravegherii stării de sănătate arată că acest lucru este necesar.
În evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie să acorde o atenţie deosebită nivelului, tipului şi duratei expunerii, valorilor limită de expunere / de acţiune, efectelor asupra sănătăţii, care includ sensibilitatea particulară a lucrătorului, interacţiunile cu alte riscuri (substanţe ototoxice, vibraţii) sau expunerile la zgomot peste orele normale de lucru, aspecte aflate toate în responsabilitatea sa, şi zgomotului cauzat de semnalele de avertizare existente la locul de muncă.
Riscurile care decurg din expunerea la zgomot trebuie eliminate sau reduse la minimum. Reducerea riscurilor respective trebuie să se bazeze pe principiile generale ale prevenţiei expuse în Directiva 89/391/CEE, de exemplu prin utilizarea de metode sau echipamente de lucru care necesită o expunere mai mică la zgomot, instrucţiuni privind utilizarea corectă a echipamentelor, măsuri tehnice (scuturi, acoperiri fonoabsorbante) sau măsuri organizatorice pentru a reduce durata şi intensitatea expunerii.
Dacă riscul nu poate fi eliminat prin alte mijloace, angajatorul trebuie să asigure echipament individual de protecţie adecvat (protecţii pentru auz), în conformitate cu Directiva 89/656/CEE.
Valorile limită ale expunerii nu trebuie depăşite. Dacă sunt depăşite, angajatorul trebuie să ia imediat măsuri adecvate pentru a reduce expunerea.
Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii expuşi riscurilor fonice la locul de muncă şi/sau reprezentanţii săi primesc toate informaţiile şi trainingul necesare cu privire la rezultatul evaluării riscurilor, evaluare prevăzută la articolul 4 din directivă.
Statele membre trebuie să adopte dispoziţii pentru a asigura supravegherea adecvată a sănătăţii lucrătorilor (păstrarea funcţiei auditive).
Sursă: Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă
Nu pare a fi o problemă
În concluzie, există multe beneficii ale adoptării de soluţii electrice, dar reducerea poluării sonore este probabil aspectul cel mai uşor de trecut cu vederea. Atenţia tot mai mare acordată sănătăţii şi stării de bine a angajaţilor face însă ca unităţile electrice, pe lângă faptul că sunt soluţia mai ecologică, să prezinte încă un beneficiu major.
La Atlas Copco transformăm ideile industriale în beneficii esenţiale pentru afacere din 1873. Ascultând clienţii şi cunoscându-le nevoile, oferim valoare şi inovăm, fiind ghidaţi de viitor.Ideile grozave susţin dezvoltarea durabilă. La Atlas Copco Specialty Rental facem echipă cu clienţii pentru a crea soluţii temporare de ultimă generaţie pentru echipamente pneumatice, de alimentare, de flux, cu abur şi cu azot. Experţii noştri pasionaţi au cunoştinţe extinse în ceea ce priveşte atât aplicaţiile cât şi echipamentele. Înţelegem nevoile clienţilor şi putem oferi o soluţie completă pentru orice industrie, indiferent dacă este vorba de proiecte urgente sau planificate. Suntem o divizie din cadrul departamentului Power Technique, cu sediul în Boom, Belgia şi oferim soluţii de închiriere de specialitate sub numeroase mărci de pe glob.